1. Pe 11.01.2023 s-au împlinit 10 ani de la publicarea Acordului privind Curtea Unică în Materie de Brevete (în Lb. Engleză Agreement on Unified Patent Court -UPCA sau, în Lb. română Acordul CUB), publicat la Bruxelles pe, sub nr. st16351/12. Acordul a fost semnat pe 19.02.2013[1] de 25 de state membre UE (mai puțin Spania, care s-a opus acordului din motive lingvistice, şi Polonia care a adoptat o politică de așteptare). La acea dată Croația nu era încă membră UE, dar aceasta nu a semnat Acordul CUB nici până în prezent.
Din data de 20.07.2020, după BREXIT în mod firesc, Marea Britanie care semnase și ratificase Acordul CUB, și-a retras ratificarea.
După intrarea în vigoare a Acordului CUB, după regimul juridic ulterior acordării (post-grant), solicitat de titular și admis de OEN, un brevet european european va fi tratat ca:
– un brevet european clasic (classic European patent), notat EP, eu aș recomanda EPN, (N provenind de la tratamentul Național al EP după validare), sau
– un brevet european cu efect unitar, pe scurt brevet unitar („European patent with unitary effect„/”Unitary Patent„), notat, în context CBE, UP, eu aș recomanda EPU
2. Până la sf. anului 2022, Acordul CUB/UPC a fost ratificat de 16 țările membre UE (inclusiv FR și IT) şi, conform art. 89, acesta poate intra în vigoare pe 01.06.2023, dacă Germania depune instrumentul de ratificare până la sf lunii feb.2023.
În august 2021, Germania a ratificat oficial Acordul UPC, astfel că pe 19.01.2022 a intrat în vigoare Protocolul pentru aplicarea provizorie a Acordului CUB urmată pe 22.02.2022 de primul Consiliu al UPC, deschizând calea pentru intrarea în vigoare a acordului, posibil la începutul lunii iunie 2023. În cadrul sistemului UPC, Germania va găzdui patru divizii locale (Düsseldorf, Munchen, Mannheim și Hamburg) și o sucursală a diviziei centrale[2] la München. Se așteaptă depunerea instrumentului de ratificare de către DE[3].
3. Până în prezent au ratificat Acordul CUB următoarele state membre UE:
– țările nucleului CUB: DE, FR și IT,
– Țările scandinave SE, FI, DK;
– Benelux : BE, LU, NL;
– Țările baltice: EE, LT, LT;
– celelalte state: Austria- AT , Portugalia- PT, Slovenia – SI, Bulgaria -BG și Malta-MT.
În ceea ce privește localizarea instanțelor de fond și celorlalte instituții ale CUB, remarc faptul că Slovenia găzduiește la Ljubljana o divizie locală (de primă instanță) și un centru de mediere și arbitraj, spre deosebire de Bulgaria care nu găzduiește nicio instituție CUB.
4. Pe site oficial al Unified Patent Court a fost anunțată pe 05.12.2022, o amânare cu 2 luni a începerii perioadei de lansare ”sunrise” care astfel va începe la 1 martie 2023[4], urmată de intrarea în vigoare a Acordului CUB la 1 iunie 2023. Amânare de 2 luni fiind menită să permită viitorilor utilizatori ai CUB să se pregătească cu mijloacele și instruirea necesare în vederea procedurilor de autentificarea puternică pentru accesarea Sistemului de Management al Cazurilor (Case Management System -CMS) și pentru semnarea electronică a documentelor. ”Utilizatorii vor trebui să se echipeze atât cu o autentificare client (dispozitiv harware/card – hard device) cât și cu o semnătură electronică calificată”.
5. Furnizorii mijloace de autentificarea pentru accesare CMS, din România sunt:
Serviciul special de telecomunicații și
6. România împreună cu alte 6 state semnatare (IR, GR, CY, HU[5], CZ și SK) a rămas cu statutul de țară semnatară. Acestora nu li se aplică prevederile Acordului CUB și-n consecință nici prevederile Regulamentul UE nr. 1257/2012 privind cooperarea consolidată în domeniul brevetelor şi Regulamentul UE nr. 1260/2012 privind regimul lingvistic aplicabil brevetelor.
7. În România, până la o eventuală viitoare ratificare de către Țara noastră a Acordului CUB, urmează ca, pentru brevetele acordate de OEB, validarea, menținere în vigoare și valorificare a EP să se facă ca și până acum, ca brevet național RO/EP, chiar dacă titularii solicită la OEB aplicare statutului de brevet european cu efect unitar EPU.
Dar se impune o strânsă legătură cu CNCPIR și OSIM pentru a fi la curent cu demersurile României în această privință și pentru o pregătire prealabilă pentru cazul în care se va decide ratificarea.
8. Ca urmare, chiar dacă un titular de brevet RO/EP nu va depune cerere de scoatere de sub jurisdicția CUB (opt-out) a brevetului EP și brevetul european va suporta amendamente sau chiar anularea acestuia în instanțele CUB, decizia definitivă a instanței CUB nu va afecta același brevetul validat în România RO/EP, decât dacă o acțiune similară sau exequatur va fi derulată în fața instanțelor competente din România. Sau, cu alte cuvinte, CUB nu are competențe asupra brevetelor RO/EP.
==============================================
II. Taxe /costuri
1. Pentru validare și menținere în vigoare EPN/EPU
Pentru a menține un brevet unitar, titularul brevetului va trebui să plătească la OEB, în EUR, o singură taxa de reînnoire pentru fiecare an în care dorește ca EPU să fie în vigoare în toate țările membre ale Acordului CUB. În timp ce, pentru brevetele europene clasice, regimul rămâne neschimbat.
Nivelul taxelor anuale pentru menținerea unui brevet unitar timp de zece ani , care este durata medie de viață actuală a unui brevet european unitar – EPU însumând mai puțin de 5 000 EUR față de cca 26.000EUR cât se plătește pentru menținerea în vigoare a unui EPN în 24 de state. Iar pentru durata maximă de viață a unui brevet de 20 ani, pentru EPU taxele însumează 35. 555EUR,față de cca 150.000 EUR pentru EPN.
Detalii privind taxele anuale comparative, pentru întreaga durată de valabilitate, pot fi văzute la adresa https://www.epo.org/applying/european/unitary/unitary-patent/cost.html
Cu precizările că doar taxele pentru EPU sunt cele reale, dar comparațiile preluate de pe site OEB nu sunt relevante deoarece:
– doar 2% dintre titularii EP își validează brevetele în toate țările membre UE, iar în prezent doar 17 țări membre UE a ratificat Acordul CUB;
– cca 8% dintre titularii EP își validează brevetele în mai mult de 13 țări membre UE,
– cca 40% dintre titularii EP își validează brevetele doar în 5 țări membre UE, iar
– cca 50% dintre titularii EP își validează brevetele doar în 3 țările membre UE.
Din cele arătate mai sus, rezultă că pentru titularii de EP care își validează brevetele în mai puțin de 6 țări, statutul EPU nu este mai avantajos.
În plus, neplata unei taxe anuale pentru un EPU conduce la decăderea din drepturi a titularului în toate țările membre ale Acordului CUB, pe când în cazul EPN, titularul poate decide în fiecare an în ce țări dintre cele în care brevetul este valid, mai dorește să plătească taxa anuală de menținere în vigoare.
2. Taxe la instanțele CUB
Taxele de judecată pentru o acțiune de revocare în fața UPC, conform propunerii actuale de barem de taxe, se ridică la 20.000 EUR (taxă fixă). Pentru o cerere reconvențională de revocare, taxa este aceeași ca și pentru acțiunea de încălcare a dreptului comunitar, cu o limită a taxei de 20.000 EUR. Limitele maxime pentru onorariile avocaților recuperabile sunt cuprinse între până la 38.000 EUR (valoare în litigiu până la 250.000 EUR) și până la 2 milioane EUR. EUR (dacă valoare în litigiu mai mare de 50 milioane EUR).
Procedurile în fața instanțelor CUB (taxe + onorarii) implică cheltuieli foarte mari pentru eventualele părți în proceduri din România. Aceasta cu atât mai mult cu cât, procedurile în prima instanța se vor derula la divizia centrală sau filialele acesteia.
De asemenea, regimul strict al termenelor limită în procedurile UPC ar fi greu de îndeplinit pentru eventualele părți din România.
[1] Bulgaria s-a alăturat semnatarilor pe 05.03.2013.
[2] Cu sediul la Paris;
[3] Germania va depune instrumentul de ratificare când vor fi îndeplinite condițiile necesare ca instituțiile CUB să fie operaționale. În acest sens, pe 19.01.2023 Tribunalul Unificat de Brevete a anunțat numirea grefierului și grefierului adjunct (Regulile de procedură ale CUB, au fost adoptate; judecătorii UPC au fost numiți, Prezidiul a fost format și președinții atât ai Curții de Apel, cât și ai Tribunalului de Primă Instanță au fost aleși și și-au asumat funcțiile încă înainte de la sf anului 2022).
[4] De la această dată pot fi depuse la OEB cereri de amânare până după 01.06.2023, a decizie de acordare EP pentru a permite solicitanților să poată opta pentru EPU, conform ghidului OEB de la adresa https://www.epo.org/applying/european/unitary/unitary-patent/unitary-patent-guide.html
[5] Deși nu a ratificat Acordul CUB, Ungaria găzduiește singurul Centru de pregătire din cadrul CUB, ceea ce face posibilă exercitarea unor presiuni în vederea rarificării. La centrul din Budapesta a avut loc întere 17-21.01.2023 un program de pregătire pentru judecătorii UPC.
