fav

Metodele de stimulare a creativităţii

Dar cum putem stimula realizarea de invenţii? Cum trebuie să procedăm pentru a găsi soluţii brevetabile? Metodele de stimulare a creativităţii generale prezentate mai sus se aplică şi la creativitatea tehnică, în majoritatea cazurilor. Ce mai ştim în plus din experienţele inventatorilor?

  1. Concentrarea: Inventatorii îşi menţin zi şi noapte preocupările centrate pe problema în cauză; trebuie reduse solicitările intense, fizice şi intelectuale legate de alte subiecte.
  2. Singuri: Vom practica perioade de meditaţii, de gândire a soluţiei stând în linişte singuri, sau în mişcare, plimbându-ne.
  3. Altfel: La orice soluţie vom pune problema „nu se poate altfel?”
  4. Nu stăpâni entuziasmul: La fiecare soluţie sau variantă ne cuprinde entuziasmul. În acest fel se formează un stereotip dinamic şi regăsirea de soluţii se asociază psihic cu satisfacţia, ceea ce va crea o „foame” în viitor de astfel de satisfacţii intelectuale şi implicit de acte creatoare.
  5. Terenul: Soluţiile găsite la birou, la planşetă sau în laborator pot fi nişte enormităţi. Cu soluţia în minte vom merge în uzină, pe şantier, în societatea comercială, la locul unde se va aplica. Acolo vom avea revelaţia posibilităţilor practice.
  6. Modele: Folosirea unor modele simple executate din sârme, plastilină, jocuri mecano, alte modalităţi simple, ne vor da posibilitatea perceperii spaţiale a problemei şi a folosirii privirii; ochii minţii sunt buni, dar sunt ajutaţi de impresiile reale de pe retină. În unele ţări pe biroul cercetătorilor se află o lădiţă cu diferite piese pentru montaj destinat acestui mod de stimulare a gândirii creatoare.
  7. Cultură ştiinţifică diversă: Pentru ingineri cunoştinţele biologice sunt un izvor nesecat de invenţii. Soluţiile optime găsite în natură în sute de mii de ani le avem pe tavă, în jurul nostru. Studiul aprofundat al fiziologiei este o cale de muncă, dar cu multe deschideri ulterioare pentru problemele inginereşti. Este cunoscut faptul că Edison îşi recruta colaboratorii pe baza unei discuţii despre alte domenii ale ştiinţei. Firile asociative, frecvente printre noi pot folosi creator cuceririle ştiinţei dintr-un domeniu în alte domenii. Analogia cu alte domenii şi extrapolarea în alte domenii sunt metode intuitive de creaţie recomandate în numeroase lucrări de specialitate.
  8. Când ai inspiraţie, lucrează: Sunt zile când orice ai face nu progresezi. Tocmai de aceea în zilele bune, când suntem în formă trebuie lucrat continuu, aproape până la epuizare, lăsând orice altceva pentru altădată. Factorii care au determinat focarul de excitaţie în zona favorabilă din creier pentru problema ce o avem de rezolvat nu îi putem controla decât parţial.
  9. O idee atrage alte idei: După ce ai găsit o soluţie nouă, continuă să te ocupi de ea. Dacă o şi realizezi, practic mai ales, îţi vor veni zilnic idei noi parţiale pentru diferitele părţi ale soluţiei mamă. Nu bloca elanul acesta, nu-ţi schimba preocupările, pentru că inspiraţia nu vine când o chemăm noi.
  10. Colaborează: Mulţi inventatori nu au produs pentru umanitate cât le-ar fi permis mintea din cauza perturbaţiilor produse de supărări legate de recunoaşterea priorităţii sale sau de realizarea practică a soluţiei. Dorinţa de afirmare, de apreciere este un motor puternic. Dar dacă vrem să realizăm mult trebuie să luăm şi pe alţii să ne ajute. Decât o invenţie uitată în părăsire mai bine o invenţie aplicată cu mai mulţi autori; lumea ştie care este contribuţia fiecăruia.
  11. Înainte de culcare: Soluţiile originale sunt în mare parte produsul proceselor afective ale subconştientului. Gândeşte-te înainte de culcare la problemă pentru a obliga cortexul la muncă dirijată în timpul somnului.
  12. Folosirea propriilor mâini la efectuarea de lucrări, experimentări, dă posibilitatea perceperii de senzaţii suplimentare faţă de folosirea numai a analizatorului vizual. Aceste senzaţii ale unor mărimi fizice ca masa obiectelor, viteze, acceleraţii, etc., se depozitează în subconştient şi ajută actului de creaţie care precum s-a arătat, are o importantă componentă subconştientă. Lucrările manuale efectuate în copilărie sau tinereţe înlesnesc această apreciere mintală a intensităţii mărimilor fizice.
  13. Proiecte independente: In scoala, in cadrul activităţii la proiectele de an şi de diplomă se poate manifesta şi de obicei se manifestă spiritele creatoare. Dar dacă se execută un proiect standard, cu relaţii date în care se înlocuiesc parametrii iniţiali şi cu soluţii executate, din care studentul trebuie să aleagă, atunci el va alege, nu va crea nimic; este necesar ca cel puţin o treime din proiect să fie fără soluţie clară, netă. Nu mai vorbim despre comoditatea folosirii unui program dedicat. Pentru grupele de studenţi dotate se poate începe prin darea temei de principiu, a scopurilor urmărite astfel ca aceştia să poată concepe şi ansamblul maşinii sau instalaţiei. Pentru a forţa gândirea este bine ca fiecare student să aibă alt subansamblu, altă parte componentă sau chiar alt utilaj. În şcoală este frecventă inspiraţia de la colegi ca mijloc de economisire a efortului intelectual.
  14. Exemple practice de „ inventare” Se propune de catre candidat subiectul de rezolvat sau se alege dintre temele INVENTA cu caracter informativ, redate mai jos si se conduce solicitantul spre solutia brevetabila.
    Inventii:
  15. Casa rotativa
  16. Casa cu volum variabil
  17. Rulota garaj
  18. Cutie portbagaj extensibila
  19. Suport reglabil pentru panouri fotovoltaice
  20. Husa metalica pentru motociclete
  21. Chiosc curte rotitor
  22. Tiroliana de curte
  23. Poarta autoechilibrata
  24. Generator energie electrica folosind energia valurilor
  25. Dispozitiv mers pe motocicleta cu un singur picior
  26. Dispozitiv prindere panouri rutiere
  27. Container flexibil
    Modele de utilitate:
  28. Acumulator de caldura pentru sobe
  29. Garaj mobil
    Design:
  30. Cutie posterioara joasa pentru vehicule pe doua roti
  31. Cum se intocmeste documentatia pentru brevetare. Exemplificare pe solutia lucrata de viitorul inventator.
    Indicatii pentru intocmirea desenelor. Intocmirea descrierii, a revendicarilor,a rezumatului.
  32. Consultanta pe parcursul brevetarii.
    Etapele brevetarii. Cercetarea in domeniu.Taxe oficiale. Sustinerea solutiei in fata examinatorului. Mentinerea in vigoare a brevetului. Protejarea in alte tari. Cesiuni si licente.

Activitatea se desfasoara pe baza de consultanta in proprietate industriala acordata de specialistii Agentiei de Proprietate Intelectuala INVENTA, Prof. Univ. Dr. Ing., Dr. Arh. Ing.,Consilieri in proprietate industriala autorizati, Consilieri Europeni de Brevete, Consilieri Europeni de Marci.
Consultanta initiala se refera la aspectele tehnice ( corectitudinea solutiei din punct de vedere tehnic) si aspecte preliminare ale posibilitatii de protectie. Etapele ulterioare necesare se efectueaza de catre viitorul inventator, cu sprijinul Agentiei INVENTA, daca este necesar.

Distribuie:
Facebook
LinkedIn
WhatsApp

Te-ar putea interesa:

Abonează-te la Newsletter

Nu facem SPAM

Ramai in legatura cu noi si afla primul ultimele informatii despre promotiile pe care le desfasuram, stiri si noutati in domeniu.

Prima agenție privată de Proprietate Intelectuală din România.
Identificăm şi rezolvăm întreaga arie de probleme juridice care pot apărea în ceea ce priveşte mărcile, brevetele de invenţie, desenele şi modelele de utilitate.

Adresa:
Bd. Corneliu Coposu nr. 7, bl. 104, sc.2, ap.31, sector 3,
Bucuresti, ROMANIA

Telefon:
Marci – 0751 030 636
Contabilitate – 021 320 09 55
Inventii – 021 320 02 85