Prof. Dr. Constantin Țurcanu
Patent and Trademark Attorney
European Patent Attorney
Authorized industrial property assessor
Originalitatea apare la transpunerea în practică a imaginaţiei. Este o calitate foarte importantă şi de obicei nu se limitează la domeniul profesional. Pentru dezvoltarea ei se poate întrucâtva interveni din afară. Cercetătorul, studentul să-şi impună a fi original în unele aspecte ale profesiunii. Punerea problemei “cum aş putea să fac altfel, chiar dacă nu este mai bine”, constituie prima etapă de antrenament. Găsind soluţii originale, va fi desigur tentat să facă comparaţii şi să aleagă soluţia cea mai utilă. Dorinţa de a fi original cu orice preţ, este o şcoală bună pentru viitorul om de creaţie.
De fapt, din ideile noastre, altele decât obişnuite, chiar pline de defecte, alţii, după noi, pot găsi noi căi şi soluţii eficiente.
Caracteristic omului de ştiinţă creator în domeniul său de activitate, sunt aceste două trăsături: entuziasmul şi originalitatea. Alte trăsături necesare sunt perseverenţa şi inteligenţa, dar acestea nu sunt caracteristice numai actului de creaţie. Perseverenţa este o condiţie pentru finalizarea lucrărilor.
Drumul fiind nou, cu numeroase piedici, fără repere de orientare, firile slabe se pierd pe drum. Inventatorii sunt recunoscuţi ca “încăpăţânaţi”. Cei care nu au avut această trăsătură de constanţă, de perseverenţă, s-au pierdut pe drum, nu au mai ajuns în stadiul de inventator. Cum aprecierea colectivului nu este întotdeauna favorabilă noului, numai perseverând susţinut de propria încredere în valoarea lucrării, se poate menţine tonusul activităţii în continuare, până la finalizare.
Inteligenţa este necesară în orice domeniu de activitate; pentru creaţie, desigur, mai mult. Indicii de inteligenţă sunt în general superiori pentru oamenii de ştiinţă cu realizări; aceasta este valabil global, pentru toţi factorii inteligenţei; fiecare factor însă luat separat poate fi deficitar.
În această privinţă memoria de nivel obişnuit nu constituie o piedică în calea unor mari realizări. Se afirmă chiar că un volum prea mare de date constituie o piedică în găsirea de soluţii originale. Minţile tinere au şi această caracteristică: sunt mai puţin încărcate. În schimb, celelalte caracteristici ale inteligenţei, ca logica, caracterul analitic, spiritul de observaţie, puterea de concentrare şi abstractizare excelează la cercetătorii buni, ca şi la inventatorii talentaţi.
Aceleaşi lucruri le văd şi alţii, dar “numai minţile pregătite”, cum a spus Pasteur, observă esenţialul.
O caracteristică de mare ajutor este comportamentul uman. Relaţiile cu cei din jur sunt importante; în prezent o lucrare ştiinţifică rar poate fi făcută individual. Starea de încordare dăunează procesului descoperirii şi afectează randamentul muncii.
Curajul în profesiune este de ajutor; dacă evaluezi toate greutăţile ce pot apare, de obicei te laşi păgubaş.
Ar mai fi încă două trăsături ale creatorului: timiditatea şi sensibilitatea. Este cunoscut faptul că limbajul dezvoltă creierul, dezvoltă intelectul, sediul vorbirii este în emisfera stângă, ca şi gândirea convergentă. Totuşi, împiedicat fiind să se exprime verbal din cauza emotivităţii, cel timid va efectua cercetări cerebrale ale unor formule optime.
Timiditatea determină un antrenament sistematic al cortexului, în special a emisferei drepte, cea a gândirii divergente; atunci când se exprimă, cel timid de obicei are soluţii mai bune. În orice caz, este de presupus că vorbăreţii vor da mai puţine soluţii cu adevărat noi. Trăirile afective sunt importante deoarece soluţia se pregăteşte în subconştient. Cei sensibili au probabil un număr crescut de conexiuni nervoase în unitatea de timp, atât în stare de veghe cât şi de somn. De aceea au şanse sporite în activitatea de cercetare.
În literatură se accentuează pe calitatea asociativ combinatorie, sursă de extrapolări, generalizări, combinări a unor noi ansambluri de elemente cunoscute dar cu funcţii superioare. Pe această bază s-au elaborat metode analitice deductive, de tipul matricilor morfologice de idei sau a obiectului generalizat al creaţiei, care permit, printr-o abordare sistematică a tuturor variantelor posibile, la varierea diferiţilor parametri, să se obţină soluţii noi.
În domeniul tehnic se pot realiza astfel invenţii “combinative” sau “dirijate”, obţinute practic cu gândirea logică, convergentă, soluţii care uneori pot concura cu marile soluţii originale, neaşteptate, elaborate de gândirea divergentă. Acestea sunt premizele pentru promovarea inteligentei artificiale.
