O caracteristică a inventatorului este dinamismul creativ, starea de energie concentrată, focalizată în direcția cercetării. Inventatorii sunt mai totdeauna oameni activi, care nu pot să stea, care își “găsesc” de lucru. Tot aici trebuie menționat faptul că dorința de a rezolva problema dată, mai precis spus intensitatea acestei dorințe este un factor deosebit de important. Este cunoscut dictonul “a vrea înseamnă jumătate a putea”.
De la Edison a rămas celebra definire a invenției: “1% inspirație și 99% transpirație”.
Acest aforism reflectă de fapt, conceptul mai general, energetic al creației. Totul se poate exprima, pe lumea aceasta, în cele din urmă, energetic. Avem în față un castel medieval, o activitate a unor misionari în Africa și o marcă de servicii. Au ceva în comun? Pot fi comparate? Da! Prin efortul om-zile necesare pentru realizare.
Și când nu mai este energie, trupul este vlăguit, natura nu-și mai permite luxul risipirii forțelor pentru creație, păstrând energia pentru supraviețuire.
Cum se produce economia de energie în timpul actului de creație? Motivația puternică, pasiunea, au rolul unei enzime, al unui catalizator; se produce o așa numită “minimalizare psihică a efortului”, munca de creație pare mai ușoară, capacitatea de angajare în efort – mult sporită.
Inventatorii au drept caracteristică faptul că văd ușor “cu ochii minții”. Ei gândesc vizual, imaginându-și mecanismele complexe mintal. Se substituie unor piese sau organe de mașină, simt fluxuri de căldură, câmpuri de forțe, etc. intuitiv.
Este evident că, în domeniul mașinilor, este necesară, pe lângă o capacitate de vizualizare statică și o capacitate de vizualizare dinamică, în cadrul căreia utilajele, subansamblele, piesele sunt în mișcare relativă, sau în care semifabricatul se modifică treptat suportând toate procesele care-l conduc spre piesa finală.
Așa cum putem reprezenta cu ochii minții, imaginea statică sau dinamică, mai mult sau mai puțin detaliată a unui obiect tehnic cunoscut, ne putem reprezenta, imagina și noi soluții, aceasta reprezentând una din pârghiile de bază ale creației inginerești.
Capacitatea de vizualizare reprezintă o rezultantă a dotării naturale și a antrenamentului. Viitorii ingineri sunt în acest sens supuși unui antrenament ordonat, prin studierea geometriei descriptive, a desenului industrial, organelor de mașini și mecanismelor, discipline în cadrul cărora ponderea descrierilor constructiv-funcționale este și trebuie să rămână importantă. Din acest punct de vedere, trebuie combătută absolutizarea prezentării exclusiv principiale a soluțiilor și eliminarea totală a prezentării constructiv-funcționale detaliate, tendința care diminuează capacitatea de vizualizare a creatorului de tehnică. Însăși memorarea unor soluții constructiv-funcționale, combătută uneori, dezvoltă capacitatea de vizualizare.
În literatură se menționează rolul partidelor de șah în dezvoltarea capacității de vizualizare, în special a analizelor “oarbe”.
Trăsăturile psihice ale inventatorului mai sunt denumite în literatura de specialitate “eureme”.
O mențiune aparte este necesar să fie făcută despre regimul de viață al cercetătorului, al inventatorului. Dacă în artă sau literatură un regim de viață dezordonat nu împietează asupra operelor elaborate, cel puțin după cele cunoscute din viața artiștilor, în domeniul tehnic situația este cu totul alta.
De fapt și cercetările moderne de fiziologie arată ceea ce știm cu toții: organismul este un tot unitar și cel mai fin sistem al său – sistemul nervos – izvorul forței creative, nu poate funcționa optim dacă restul sistemelor au o funcționare nesatisfăcătoare. Dacă gândirea divergentă poate produce atunci când există dezechilibre în organism, gândirea convergentă, care neapărat trebuie să acompanieze creația tehnică pentru a nu se naște monștri, impune un organism sănătos.
Practicarea exercițiilor fizice, în copilărie, tinerețe și la vârsta adultă asigură o bună funcționare a tuturor organelor corpului care genetic este programat pentru mișcare.
Dacă se abuzează de efortul intelectual și nu se echilibrează periodic, zilnic și săptămânal organismul prin mișcare, perioada fecundă a creatorului va fi în mod normal limitată.
Somnul, perioada de refacere a sistemului nervos trebuie respectat.
Alimentația este necesară a fi echilibrată, cu fructe și legume proaspete pentru vitamine, ușor hipocalorică, lipsită de monotonie pentru asigurarea oligoelementelor. Pentru cercetător mesele de volum mic și mai multe pe zi sunt de preferat. După ingestia unei cantități mai importante de alimente, afluxul de sânge fiind în sistemul digestiv apare o lentoare a intelectului.
Alcoolul, tutunul și cafeaua determină o excitație suplimentară a sistemului nervos, o biciuire peste nivelul fiziologic. Ocazional, folosește, dar cercetătorii ce nu se pot feri de excesul acestora își scurtează perioada fecundă de realizări.
Rezultă din cele arătate mai sus că cei mai mulți au trăsăturile necesare pentru a desfășura o muncă de creație, în domeniul lor de activitate; rămâne însă ca să se înlesnească punerea în valoare a acestor trăsături.
Sursă: arhiva Inventa.