Originalitatea apare la transpunerea în practică a imaginației. Este o calitate foarte importantă și de obicei nu se limitează la domeniul profesional. Pentru dezvoltarea ei se poate întrucâtva interveni din afară. Cercetătorul, studentul să-și impună a fi original în unele aspecte ale profesiunii. Punerea problemei “cum aș putea să fac altfel, chiar dacă nu este mai bine”, constituie prima etapă de antrenament. Găsind soluții originale, va fi desigur tentat să facă comparații și să aleagă soluția cea mai utilă. Dorința de a fi original cu orice preț, este o școală bună pentru viitorul om de creație.
De fapt, din ideile noastre, altele decât obișnuite, chiar pline de defecte, alții, după noi, pot găsi noi căi și soluții eficiente.
Caracteristic omului de știință creator în domeniul său de activitate, sunt aceste două trăsături: entuziasmul și originalitatea. Alte trăsături necesare sunt perseverența și inteligența, dar acestea nu sunt caracteristice numai actului de creație. Perseverența este o condiție pentru finalizarea lucrărilor.
Drumul fiind nou, cu numeroase piedici, fără repere de orientare, firile slabe se pierd pe drum. Inventatorii sunt recunoscuți ca “încăpățânați”. Cei care nu au avut această trăsătură de constanță, de perseverență, s-au pierdut pe drum, nu au mai ajuns în stadiul de inventator. Cum aprecierea colectivului nu este întotdeauna favorabilă noului, numai perseverând susținut de propria încredere în valoarea lucrării, se poate menține tonusul activității în continuare, până la finalizare.
Inteligența este necesară în orice domeniu de activitate; pentru creație, desigur, mai mult. Indicii de inteligență sunt în general superiori pentru oamenii de știință cu realizări; aceasta este valabil global, pentru toți factorii inteligenței; fiecare factor însă luat separat poate fi deficitar.
În această privință memoria de nivel obișnuit nu constituie o piedică în calea unor mari realizări. Se afirmă chiar că un volum prea mare de date constituie o piedică în găsirea de soluții originale. Mințile tinere au și această caracteristică: sunt mai puțin încărcate. În schimb, celelalte caracteristici ale inteligenței, ca logica, caracterul analitic, spiritul de observație, puterea de concentrare și abstractizare excelează la cercetătorii buni, ca și la inventatorii talentați.
Aceleași lucruri le văd și alții, dar “numai mințile pregătite”, cum a spus Pasteur, observă esențialul.
O caracteristică de mare ajutor este comportamentul uman. Relațiile cu cei din jur sunt importante; în prezent o lucrare științifică rar poate fi făcută individual. Starea de încordare dăunează procesului descoperirii și afectează randamentul muncii.
Curajul în profesiune este de ajutor; dacă evaluezi toate greutățile ce pot apare, de obicei te lași păgubaș.
Ar mai fi încă două trăsături ale creatorului: timiditatea și sensibilitatea. Este cunoscut faptul că limbajul dezvoltă creierul, dezvoltă intelectul, sediul vorbirii este în emisfera stângă, ca și gândirea convergentă. Totuși, împiedicat fiind să se exprime verbal din cauza emotivității, cel timid va efectua cercetări cerebrale ale unor formule optime.
Timiditatea determină un antrenament sistematic al cortexului, în special a emisferei drepte, cea a gândirii divergente; atunci când se exprimă, cel timid de obicei are soluții mai bune. În orice caz, este de presupus că vorbăreții vor da mai puține soluții cu adevărat noi. Trăirile afective sunt importante deoarece soluția se pregătește în subconștient. Cei sensibili au probabil un număr crescut de conexiuni nervoase în unitatea de timp, atât în stare de veghe cât și de somn. De aceea au șanse sporite în activitatea de cercetare.
În literatură se accentuează pe calitatea asociativ combinatorie, sursă de extrapolări, generalizări, combinări a unor noi ansambluri de elemente cunoscute dar cu funcții superioare. Pe această bază s-au elaborat metode analitice deductive, de tipul matricilor morfologice de idei sau a obiectului generalizat al creației, care permit, printr-o abordare sistematică a tuturor variantelor posibile, la varierea diferiților parametri, să se obțină soluții noi.
În domeniul tehnic se pot realiza astfel invenții “combinative” sau “dirijate”, obținute practic cu gândirea logică, convergentă, soluții care uneori pot concura cu marile soluții originale, neașteptate, elaborate de gândirea divergentă. Acestea sunt premizele pentru promovarea inteligenței artificiale.
Sursă: arhiva Inventa.