Nu orice îmbunătățire tehnică justifică o procedură completă de brevetare. Pentru inovațiile cu un ciclu de viață mai scurt sau cu un nivel inventiv mai modest, legislația română oferă o formă de protecție mai simplă și mai rapidă: modelul de utilitate.
Modelul de utilitate protejează, ca și brevetul, invenții tehnice care sunt noi, depășesc nivelul simplei îndemânări profesionale și sunt susceptibile de aplicare industrială. Diferența principală ține de exigența privind activitatea inventivă, mai redusă decât în cazul brevetului, ceea ce face protecția accesibilă pentru perfecționări practice ale unor produse existente.
Procedura este mai scurtă, întrucât modelul de utilitate se înregistrează fără o examinare de fond a condițiilor de protecție comparabilă cu cea a brevetului. Avantajul vitezei vine însă cu un risc: validitatea unui model de utilitate poate fi contestată ulterior, iar titularul trebuie să fie sigur, înainte de a-și valorifica dreptul, că invenția îndeplinește într-adevăr condițiile legale.
Durata protecției este mai scurtă decât în cazul brevetului: șase ani de la data depozitului, cu posibilitatea a două prelungiri de câte doi ani, deci cel mult zece ani în total. Nu pot fi protejate ca modele de utilitate, printre altele, procedeele și invențiile privind materia biologică, substanțele chimice sau farmaceutice.
Alegerea între brevet și model de utilitate depinde de natura invenției, de durata pe care se estimează că va fi exploatată comercial și de strategia titularului pe piețele externe, deoarece modelul de utilitate nu există în toate statele.
Consilierii INVENTA analizează fiecare invenție și recomandă forma de protecție potrivită, iar acolo unde este util, combinarea mai multor titluri de protecție.
Sursă: arhiva Inventa.