Din opiniile foarte diverse asupra procesului de creație, rezultă câteva faze caracteristice ale acestuia.
1. Stabilirea problemei, temei ce trebuie soluționată
Aceasta ne poate fi dată de alții; în acest caz șansele sunt mai mici de rezolvare. De cele mai multe ori colectivul nu sesizează necesitatea rezolvării respectivei probleme. Omul de știință dotat pentru creație, sesizează de obicei mai ușor decât ceilalți problema, aceasta și pentru că are o pregătire deosebită în domeniul respectiv și pentru că are calități înnăscute cât și calități cultivate care-l ajută.
Dacă un inginer cu multe invenții se duce într-o uzină sau pe un șantier și asistă la procesul muncii, cu siguranță va sesiza o serie de îmbunătățiri ce se pot aduce: necesitatea unei noi tehnologii de lucru, a unui nou utilaj care să crească productivitatea sau care să facă economie de forță de muncă, etc.
De obicei atunci apare și germenele soluției, dar sunt deocamdată evidente o serie de impedimente care împiedică punerea acesteia pe hârtie.
De aceea este deosebit de util ca specialiștii buni din firme, din învățământ, din cercetare-proiectare să petreacă periodic câteva ore în mijlocul procesului de lucru.
Temele pot fi date și de conducătorii unităților și de cei care lucrează efectiv cu problematica în cauză.
În fine, de multe ori, tema rezultă dintr-o pasiune ce o avem pentru un domeniu dat. Pasiunile sunt un motor foarte puternic, mobilizând intens resursele fizice și spirituale și ca atare trebuie folosite și dirijate pentru a avea și utilitate socială.
2. Acumularea
Soluția se găsește pe baza unor date. Datele inițiale ca și cele cunoscute nu sunt suficiente, de obicei este necesar a se studia ce s-a realizat în țară și pe plan mondial în domeniu; a studia unele domenii de activitate în raport cu problema noastră. Să ne întoarcem și să observăm procesul de lucru acolo unde se va aplica soluția. Diferitele idei care ne vin aici, la fața locului trebuie să ni le imaginăm cum ar arăta puse în practică. În birou, la planșetă, în liniște, se poate genera ideea ieșită din comun; ca aceasta să nu fie monstruoasă va trebui să mergem pe teren, în societățile comerciale și să ne-o închipuim realizată, cu ochii minții.
Desigur, acumularea poate exista din studiul premergător punerii problemei – este cazul specialiștilor în domeniu. Dar și în acest caz avem o etapă ulterioară, post punere problemă, deoarece vom privi lucrările dintr-un alt unghi de vedere, cel care ne interesează în prezent pentru problema în cauză.
Sursă: arhiva Inventa.